Etape de realizare

Lucrarea este structurată pe două capitole, primul, cu caracter introductiv care cuprinde unele aspecte teoretico-metodologice ale procesului de regionalizare a CST și cel de-al doilea, unde se realizează propriu-zis prezentarea aspectelor metodologice în domeniu aplicării CST la nivel regional în câteva țări/regiuni.

Încă de la început trebuie afirmat foarte clar că nu există un cadru conceptual dezvoltat la nivel regional pentru Contul Satelit al Turismului (CST). Putem vorbi cel mult doar de unele elemente teoretico-metodologice ce au fost incluse în cadrul lucrării. Acesta s-au referit la prezentarea unor:

• concepte și definiții pentru nivelul regional al CST (regiune, turism regional, cheltuieli aferente turismului regional, consum turistic regional)
• recomandări generale de bază pentru elaborarea CST la nivel regional
• considerații privind dificultatea dezvoltării CST la nivel regional

Recomandările generale pentru elaborarea CST la nivel regional au vizat prezentarea unor principii generale, a unei liste de verificare (en. checklist), precum și, cel mai important, a celor două abordări generale de adaptare a CST la nivel regional (abordarea interregională și abordarea regională). Dintre dificultățile întâmpinate în dezvoltarea unui CST la nivel regional menționăm lipsa unor date statistice acceptabile la acest nivel și faptul că multe concepte din conturile naționale nu sunt aplicabile direct la nivel regional; de asemenea, sunt important de amintit și unele dificultăți de ordin instituțional.

Cea de-a doua parte a lucrării a vizat prezentarea practicilor internaționale în domeniu aplicării CST la nivel regional - metodologie (specificații tehnice). Un număr de 12 regiuni/țări au fost incluse în analiza noastră: Flandra și capitala Bruxelles (Belgia), Norvegia, Finlanda, Austria, Andaluzia (Spania), Australia, Danemarca, Canada, Țara Galilor (Marea Britanie), Polonia, Portugalia, Italia. Pentru fiecare țară/regiune în parte, s-a realizat practic o prezentare foarte succintă a unor aspecte metodologice având ca sursă de date diferitele materiale în limba engleză diseminate în diverse moduri (articole, lucrări prezentate la conferințe/congrese, publicații și materiale ale Organizației Mondiale a Turismului etc.). Se consideră că o mare parte din aceste țări reprezintă bune practici în acest domeniu.

Pe lângă aspectele strict metodologice, în funcție de informațiile disponibile, pentru fiecare țară au fost prezentate și unele aspecte instituționale, respectiv a instituțiilor implicate în compilarea CST la nivel regional

Etapa a II - a proiectului a urmărit pentru început prezentarea bunelor practici la nivel internațional în domeniul implementării Contului Satelit al Turismului (CST) la nivel regional din perspectiva strict a rezultatelor obținute de un număr de 14 țări – Belgia, Norvegia, Finlanda, Austria, Spania, Australia, Danemarca, Canada, Marea Britanie, Polonia, Italia, Portugalia, India, China. De reamintit că în etapa anterioară a proiectului (etapa I) s-a urmărit prezentarea doar a aspectelor metodologice (specificații tehnice) fără a se face o analiză a rezultatelor obținute. Analiza rezultatelor CST s-a făcut atât individual, pentru fiecare țară în parte, cât și prin centralizarea unor elemente comune cum ar fi nivelul de dezagregare teritorială, dezagregarea consumului turistic pe produse și dezagregarea valorii adăugate brute pe industrii ale turismului, numărul de tabele de rezultate, existența unor extensii ale CST – efecte indirecte, perioada de referință cu date publicate. În plus s-a urmărit obținerea unor rezultate empirice prin:

• compararea datelor privind contribuția economică totală versus contribuția economică directă, ambele la nivel regional
• compararea datelor privind contribuția economică a turismului la nivel regional versus contribuția economică a turismului la nivel național – atât în cazul efectelor directe cât și a efectelor totale (directe+indirecte)
• determinarea ponderii deținute de turismul regional în turismul la nivel de țară (din perspectiva agregatelor CST)
• prezentarea comparabilității datelor la nivel regional prin intermediul agregatelor CST în valori absolute

De asemenea, analiza practicilor internaționale a vizat și prezentarea dificultăților și provocărilor întâmpinate de țări/regiuni în compilarea CST la nivel regional.

Cea de-a doua mare componentă a etapei a vizat prezentarea caracteristicilor regionale ale turismului din țara noastră la nivelul regiunilor de dezvoltare: Centru, Nord – Est, Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud – Vest Oltenia, Vest, Nord – Vest și București – Ilfov. Astfel s-a urmărit: prezentarea principalelor forme de turism practicate așa cum rezultă din documentele strategice ale fiecărei regiuni de dezvoltare; prezentarea programelor, planurilor și inițiativelor regionale de dezvoltare turistică; realizarea unei analize a infrastructurii turistice de cazare și a particularităților regionale privind circulația turistică; o descriere a profilului turiștilor români; o analiză a ocupării forței de muncă în sectorul hoteluri și restaurante din perspectiva indicatorilor statistici reprezentați de numărul mediu de salariați și câștigul salarial mediu net lunar și nu în ultimul rând, o prezentare a rezultatelor economice ale unităților din sectorul Hoteluri și restaurante folosind doi indicatori reprezentativi (numărul întreprinderilor active și cifra de afaceri).

A treia componentă a etapei a vizat o evaluare a surselor de date necesare compilării CST la nivel regional în România precum și identificarea principalelor lipsuri în materie de date statistice. În acest sens, pentru început s-au analizat posibilitățile de dezagregare regională a indicatorilor statistici rezultați din sursele de date folosite la compilarea CST la nivel național. Punctul de referință l-a constituit datele din Conturile Naționale, pe de-o parte și datele din CST național pe de altă parte, iar perioada de referință luată în considerare este 2011-2017, perioadă care se suprapune cu disponibilitatea datelor din CST pentru România (anul 2017 este ultimul an pentru care există date disponibile, iar anul 2011 este primul an când INS a publicat CST pentru România).

Ca regulă generală, regionalizarea datelor din CST trebuie să urmeze, în măsura posibilităților aceleași reguli folosite în procesul de regionalizare a datelor din Conturile Naționale. Statistica întreprinderilor oferă date utile în acest sens, dar au fost investigate și alte surse de date posibil a fi folosite: călătoriile internaționale înregistrate la frontieră, statisticile de transport de pasageri, statisticile asigurărilor sociale de sănătate cu privire la biletele de tratament balnear, statistica în domeniul culturii cu privire la numărul de vizitatori la muzee, statistica populației, date din Recensământul populației și a locuințelor privind numărul caselor de vacanță, date privind capacitățile unităților de cazare și alimentație publică, date privind cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu relevanță pentru turism, date privind personalul ocupat în unitățile de cazare.

Identificarea principalelor date lipsă (a deficiențelor) a fost necesară pentru a se conștientiza mai bine constrângerile în ceea ce privește disponibilitatea datelor statistice din țara noastră. Acestea au fost structurate pe următoarele paliere:

• inexistența datelor privind cererea turistică a rezidenților separat pentru fiecare regiune de dezvoltare din România
• inexactități în identificarea și alocarea pe regiuni de dezvoltare a cheltuielilor efectuate de turiștii străini (nerezidenți)
• nivel de detaliere insuficient al datelor din Conturile Naționale Regionale
• lipsa tabelelor Intrări-Ieșiri la nivel regional
• lipsa dezagregării pe regiuni de dezvoltare a datelor privind populația ocupată, date calculate în conformitate cu metodologia Conturilor Naționale
• lipsa anchetelor specifice de turism la nivel regional
• lipsa stratificării regionale și necolectarea datelor la nivel de clase CAEN în cazul anchetei privind costul forței de muncă
• inconveniente ale folosirii datelor din anumite anchete statistice (Ancheta Structurală în Întreprinderi)

Etapa a III - a proiectului a urmărit pentru început prezentarea specificațiilor tehnice ale metodei Contului Satelit al Turismului (CST) aplicată la nivel regional în România. Metodologia folosită a fost una de tip top-down (de sus în jos) ce presupune ca regionalizarea CST să se facă plecând de la valorile la nivel național, valori ce sunt dezagregate la nivel regional. În acest demers, s-au folosit o serie de indicatori care sunt foarte apropiați de agregatul la nivel național.

 Scopul final îl reprezintă construirea unor agregate ale CST regionalizate care caracterizează dimensiunea economică a turismului din fiecare regiune de dezvoltare din România. Acest demers este rezultatul unui proces complex de compilare ce urmează principiile și metodologia din Conturile Naționale concomitent cu realizarea unor seturi de estimări pentru distribuția agregatelor pe regiuni. Desigur, aceste estimări sunt strict specifice CST, mai precis adaptării CST pentru nivelul regional și nu influențează valorile de referință la nivel național care constituie de fapt reperele de bază.

Regionalizarea datelor presupune în mod practic repartizarea/distribuția valorilor de la nivel național pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare pe baza unor coeficienți denumiți chei de distribuție (en. distribution keys). Cheile de distribuție sunt specifice fiecărui agregat și sunt calculați pe baza unor diferiți indicatori statistici. De exemplu, în cazul regionalizării agregatului reprezentat de Valoarea adăugată brută în industriile turismului, indicatorii folosiți sunt Cheltuieli cu remunerațiile personalului din Ancheta privind Costul Forței de Muncă în combinație cu Salariile brute și Numărul mediu de salariați din Ancheta Structurală în Întreprinderi, ambele anchete fiind realizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Un loc aparte îl constituie regionalizarea cheltuielilor turistice care s-a făcut într-o abordare diferențiată pe forme de turism. Astfel regionalizarea cheltuielilor din turismul receptor (turiștii străini/nerezidenți care vizitează România) s-a făcut la nivel de total cheltuieli dat fiind lipsa datelor în domeniu; singura diferențiere a fost făcută între excursioniști (vizitatori fără înnoptare) și turiști (vizitatori care înnoptează în România), prin urmare cheltuielilor aferente acestor două segmente de turiști li s-au aplicat proceduri distincte de regionalizare. În schimb, în cazul turismului intern (turiștii români care vizitează România), regionalizarea cheltuielilor s-a făcut diferențiat pentru fiecare produs component (categorie de cheltuieli) fără a se face diferențierea între excursioniști și turiști; în general pentru majoritatea produselor (cu excepția serviciilor de transport de pasageri, a serviciilor culturale și a categoriei reziduale „Alte produse de consum”) indicatorul Cifra de afaceri a unităților locale (provenit din Ancheta Structurală în Întreprinderi) este folosit ca bază a regionalizării datelor, fie singur, fie în combinație cu alți indicatori.

Cea de-a doua componentă a etapei a vizat dezvoltarea unor estimări pentru datele lipsă. Estimările au vizat toate agregatele CST și componentele acestora. De exemplu, în cazul excursioniștilor vizitatori străini s-au luat în considerare exclusiv intrările la frontieră a cetățenilor proveniți din țările vecine României, pe puncte de frontieră din fiecare regiune de dezvoltare – cu excepția regiunii Centru unde dat fiind amplasarea geografică în mijlocul țării, accesibilitatea acesteia pe cale rutieră și feroviară o face practic imposibil de vizitat de către cetățenii țărilor vecine României într-o singură zi - ca vizită de o zi fără înnoptare în România. În cazul turiștilor străini care înnoptează, s-au folosit o combinație de indicatori provenind din două anchete derulate de INS: Ancheta privind cheltuielile turistice ale nerezidenților ACNER și cercetarea statistică Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Pentru categoria <Alte componente ale consumului turistic> estimările s-au făcut în mod diferențiat pentru cele două subcategorii ale sale <Cheltuieli de consum final al gospodăriilor în natură> și <Transferuri sociale în natură (Cheltuieli efectuate pentru tratament și odihnă)>. A treia componentă a etapei a vizat construirea experimentală a agregatelor CST la nivel regional pentru țara noastră. Practic prin intermediul acestor agregate se exprimă în mod sintetic contribuția economică a turismului pentru fiecare regiune de dezvoltare din țara noastră. Următoarele agregate au fost regionalizate (estimate la nivel regional):

• Consumul turistic interior
• Valoarea adăugată brută a industriilor turismului
• Valoarea adăugată brută directă în turism
• Produsul intern brut direct în turism
• Ocuparea forței de muncă în industriile turismului

În afară de aceste agregate trebuie spus că au fost prezentate atât unele date detaliate regionalizate ale CST pentru perioada 2011-2017 cât și principalele rezultate (cifre cheie) privind contribuția economică a turismului la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare. Aceste cifre cheie (la nivelul anului de referință 2017 – ultimul an pentru care s-au putut face calcule și pentru care există date disponibile) au fost diseminate ca rezultate ale proiectului prin trimiterea lor pe email (09.10.2020) către toate cele 8 agenții de dezvoltare regională din România.

Ultima componentă a etapei de diseminare a rezultatelor proiectului a inclus pe lângă trimiterea acestor rezultate către agențiile de dezvoltare regională și elaborarea a două articole (sub formă de manuscris) care vor fi publicate în reviste internaționale de prestigiu. De asemenea, în mod suplimentar s-au mai elaborat încă două articole pentru reviste din România indexate în baze de date internaționale. Totodată sunt de menționat două participări online la conferințe internaționale din domeniul turismului.

Nu în ultimul rând, s-au realizat o serie de recomandări pentru orice alt demers similar din viitor care trebuie să aibă în vedere unele îmbunătățiri ale surselor de date existente și inițierea unor anchete suplimentare. Trebuie menționat că în cadrul proiectului s-a avut în vedere o calculare experimentală strict pe baza datelor existente la momentul elaborării proiectului (octombrie 2018 – octombrie 2020), date produse în cadrul statisticii oficiale de către INS și alte instituții care colectează date (surse administrative). De asemenea, trebuie precizat faptul că toate calculele realizate în acest proiect au luat în considerare exclusiv efectele directe ale cheltuielilor/consumului turistic, atât timp cât prin CST se comensurează doar contribuția economică directă a turismului.